Despre pensia alimentară

Atât procesele de divorț, cât și cele de custodie a copiilor au un rol important în stabilirea sumei pensiei alimentare.

Fiecare copil are dreptul la un standard de viață care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, emoțională, morală și socială adecvată.

Conform Codului Civil, un părinte (biologic, adoptiv sau divorțat) este obligat să asigure întreținerea copilului minor sau a copilului major care continuă studiile și are sub 26 de ani.

Părintele care se ocupă de îngrijirea și educația copilului oferă întreținerea în principal în natură (asigurarea locuinței, alimentație, îmbrăcăminte, educație). În caz contrar, instanța poate obliga partea care nu își îndeplinește obligația să plătească pensie alimentară în numerar.

Suma pensiei alimentare depinde de acordul liber al părților; instanța poate decide asupra acestei chestiuni doar în lipsa unei înțelegeri între părinți.

În stabilirea sumei pensiei alimentare, trebuie să se țină cont de nevoile copilului și de situația de venit și averea părintelui.

Legea prezumă necesitatea de întreținere a copilului minor, adică nu trebuie să se dovedească separat că copilul are nevoie de întreținere. Această prezumție poate fi contestată dacă circumstanțele personale și situația de venit a copilului îi permit să se întrețină parțial sau integral.

Articolul 529 din Codul Civil stabilește valori maxime în raport cu venitul net lunar al părintelui obligat să plătească întreținere, astfel că pensia alimentară pentru un copil nu poate depăși un sfert din venitul net lunar, pentru doi copii nu poate depăși o treime, iar pentru trei sau mai mulți copii nu poate depăși jumătate.

Toate cererile de întreținere care pot fi aplicate împotriva părții obligate nu pot depăși 50% din venitul net.

Baza pensiei alimentare este venitul obținut sub formă de salariu și alte beneficii constante (de exemplu, alocații de vechime, indemnizații de șomaj etc.). Venitul ocazional (de exemplu, indemnizații de deplasare, ajutoare acordate în caz de deces etc.) sau bursele de studiu nu pot constitui baza pensiei alimentare.

Instanța ia în considerare venitul mediu din ultimul an pentru stabilirea pensiei alimentare.

Suma pensiei alimentare poate fi stabilită ca o sumă fixă (care urmează inflația) sau ca un procent și poate fi achitată prin plăți periodice sau prin o sumă specificată într-o plată unică.

Cu toate acestea, când se ajunge la un acord, este recomandabil să se țină cont de faptul că situația veniturilor poate varia; prin urmare, pe lângă un anumit procent din venit, este util să se stabilească o sumă minimă pentru fiecare copil.

Cererea de întreținere poate fi aplicată de la data depunerii cererii și este valabilă pentru viitor. Cererile de întreținere retroactivă pot fi aplicate doar în cazuri excepționale, cu condiția ca partea obligată să fi împiedicat depunerea cererii și persoana îndreptățită să nu fi fost negligentă în aplicarea cererii.

Dacă au avut loc schimbări semnificative în circumstanțele care au servit ca bază pentru stabilirea pensiei alimentare, se poate solicita instanței modificarea sau încetarea sumei de întreținere.

Dacă partea obligată nu plătește cu rea-credință pensia alimentară stabilită timp de trei luni, aceasta poate fi acuzată de abandon familial.